Eu cred că da. De vreme ce darurile, atențiile și chiar pretențiile sugerate, apar încă din vremurile străvechi. Nu mă-ndoiesc că un cadou potrivit poate să genereze relații sociale mai bune sau recunoștință pe termen lung.
Dar asta era demult, oare astăzi primim și oferim cadouri pentru că ne simțim presați de împrejurări, strânși cu verigheta sau amenințați cu încetarea vreunui contract? Îmi place să cred că nu. Ceea ce e primit în dar, leagă protagoniștii prin fire subînțelese. Intervine alegerea, personalizarea, felul ambalajului și ocazia prezentării cadoului potrivit. Dacă oferi lozul norocos, este cu neputință să nu te copleșească bucuria celui care-l primește. Ia gândiți-vă la…
Cadoul Cleopatrei.
La palatul regal din Alexandria, Cezar primește – conform legendei – un cadou nemaipomenit. Un covor țesut cu fire de mătase (pentru efecte), lână, bumbac egiptean și alte fire prețioase. Se spune că în vremea aceea, covoarele egiptene cu figurile și desenele imposibil de imitat, splendide la vedere și simțire, valorau greutatea lor în aur. La prima vedere, cel mai puternic om din lume – mă rog, așa credea el, AVEm Cezari și astăzi – primește o simplă carpetă. Dar oamenii vremii aveau știință despre simbolul și valoarea lui, iar surpriza a fost cu atât mai mare la apariția Cleopatrei. Ea devine astfel bucuria și suspansul, jocul, atracția, surpriza spre cinstirea lui Cezar. Aparent, Cleopatra nu avea nimic de oferit. Controversatul lider roman și-ar fi permis oricâte femei frumoase iar Egiptul depindea în totalitate de bunăvoința lui. Însă efectul pe care l-a avut acel cadou a fost susținerea reginei egiptene în războiul civil care-i măcina țara. Război pe care l-a câștigat cu ajutorul romanilor. Și a rămas pe tronul mult dorit pânăcând istoria a întors paginile cu protagoniști.
Vă dați seama ce efect ar fi avut ulterior asupra lui Marc Antoniu un glob tip bar din zilele noastre? Probabil că l-ar fi recreat la dimensiunile unui cal troian și-ar fi ținut înăuntru sclave frumoase, care să danseze pentru liderii romani. Pagini de istorie și legende multe s-au închegat de la un cadou aparent modest.
Să oferim bucurie și amintiri prin ceea ce dăruim.
Nu te gândi la răsplată atunci când oferi un cadou. Pune-te în locul celui care primește. Cum te simți tu când cineva drag te surprinde, dăruind un lucru sau un obiect la care nu te-ai fi așteptat? Răsplata cuvenită este bucuria. Adică efectul pe moment și amintirea pe termen lung.
Te stresezi pentru că nu știi cum să alegi cadoul și-ai vrea să delegi sarcina asta altcuiva. Tu să culegi doar roadele. Caută din timp ceva care să poarte amprenta bucuriei și semnătura ta invizibilă. Unicitate. Până la urmă nu oferim des în zilele noastre așa că savurează și momentul alegerii. Dacă îți poți imagina impactul pe care o să-l aibă în timp cadoul de la tine, ești pe drumul cel bun și ai decis bine.
Un ceas dendee pentru o domnișoară care adoră picturile lui Salvador Dali și pare că s-a desprins dintr-o epocă mai desuetă?
O geantă și un portofel Anusckha pentru o femeie care călătorește mult și îi plac suvenirurile mai speciale, ceva care să treacă de-un banal magnet de frigider?
Nu uita că nu oferim doar lucruri. Senzații, o mulțime de senzații. De la fâstâceală până la sentimentul că ești prețuit. Cineva și-a amintit de tine, are idee ce te bucură și asta nu este o valoare materială. Ceea ce e numai material este perisabil și amintirea lui se pierde ușor.
Oare atunci când oferi un cadou deosebit ești mereu Cezarul sau te atrage supunerea nonconformistă a Cleopatrei?
